Alba 2009 sau "incursiune in teritoriul inamic"

Mno, ca sa nu zica baietii ca ma las mai prejos si inspirat fiind de postarea lui Olaf, am decis sa-mi astern si eu povestea mai scurta si zic eu, mai neinteresanta referitor la cele intamplate la Alba.

Pre-21

Povestea incepe undeva demult pe la MachetIST 2008, la Cluj, cand celula Alba ( a.k.a Virusu si HIND) mi-au comunicat prezenta obligatorie la Alba 2008. Cum nu m-am putut mobiliza, din pacate, pentru a-mi spala rusinea si a-mi salva onoarea, se cerea neaparata prezenta, cu orice chip, la Alba 2009. Asa ca mi-am pregatit parintii din timp. Ce alte detalii vreti aicea? I-am pregatit si gata. In sensu` de batut la cap. Si uite ca se face 20 Noiembrie. Ma pun eu frumos si-mi adun machetele sa le ambalez, de asta data in 2(doua) cutii de pantofi. Da, prima era aia de anu` trecut si am mai adaugat un PAK-40, un Sd.Kfz 11 si un BMW R-75 cu tot cu "carmaci". Din pacate celelalte machete care vroiam sa fie gata .. ei, n-au fost gata, asa ca a trebuit sa ma fac de rusine numai cu astea. Pe langa asta, imi pun caramida sa sune la 4(patru) dimineata, imi pregatesc hainele sa le am la indemana dimineata cand sunt lipsit de orice vlaga si coerenta ( asta poate si pentru ca lichidul brun-negricios obtinut prin fierbere si denumit popular "cafea" e cel mai mare dusman al meu) si imi umplu ghiozdanul cu de-ale gurii. De data asta m-am limitat la solide dar la editiile viitoare poate o sa le-aduc baietilor niste apa de gura de Satu Mare. Imi fac bagajul in care uit sa pun diploma lui Viopa si ma pun in pat. De dormit nu prea am dormit.

21 Noiembrie sau "D-Day"

Dupa cum i-am ordonat digital, bunul meu prieten ma trezeste la ora 4 fix. Il iau, il opresc si il arunc in camera, fara vreo destinatie anume. Bajbai dupa telecomanda, aprind tembelizorul , ii dau sonor sa nu adorm inapoi si mai stau cateva minute, adica 10 (zece). Dupa formalitatile de rigoare ( spalat, imbracat, mancat, etc) ma pot considera "apt de zbor" si urcam in masina sa o luam spre autogara. Pe drum era ceata de nu vedeai la 50m. Sau eram eu inca adormit, dar oricum era ceata. Ajungem, imi pun bagajul, platesc la sofer si incerc sa ma culc. Da ce, credeati ca pot? Credeti ca pe nenea soferu` il incalzea cu ceva ca era ceata? Daa ba! Mno.. cu chiu cu vai ajung in Cluj, nenea ma lasa la autogara. Cum era ceata si io somnoros, mi-o luat umpic sa-mi dau seama unde eram. Merg frumos pe peron unde-l astept pe Ahmed sa vina sa ma ia si intre timp ma viziteaza cam toata herghelia de tigani. Dupa ce ne gasim si ne imbarcam, o luam incet catre Alba. Ajunsi la muzeu dam peste gasca Cluj si altii care tocmai urcau. Am facut si noi acelasi lucru, bineinteles impreuna cu ale noastre cutii. Sus imi gasesc destul de repede vitrina si in 2 timpi si 3 miscari imi despachetez machetele, dupa care ma duc sa ma hlizesc si sa vorbesc cu unu-altu`. Undeva dupa-masa, judecand dupa lumina sau mai exact lipsa ei, o luam catre pensiune. Pe mine ma ia Vlad cu care ascultam Nightwish si de-abia ne tinem in spatele vikingului si a Clujenilor. Ajunsi acolo, aflu ca dorm in camera cu Danm. Partea cu "ii un singur pat" nu prea mi-a convenit ca eu de obicei am tendinte expansioniste-anexiste dar am zis ca pentru o noapte ma pot abtine. O luam spre restaurant unde pe parcursul serii sunbiectul se schimba de la diorame si figurine la RLM-uri, kit-uri Dragon si , datorita mie, a muzicii din tinerete.Impreuna cu fratele Sică`n Destroy dezbatem subiecte dintre cele mai variate, de la concerte Metallica la Bucuresti la mult-controversatul meu Tiger H. Dupa ce mancam bine si ne astamparam setea ( parte peste care eu am sarit de data asta). povestile ajunsg deja pe ton de cearta sau conversatie de piata, semn ca naveta mea la masini dupa carti/zaibar/aparate foto etc a dat roade.
Cum nu-l cunosteam pe Danm si tinand cont de experienta mea de viata ( Daca nu esti tu ala care sforaie, culca-te mai repede. - Messerschmitt, pilde si cugetari) am decis , prudent, ca e mai bine sa merg mai repede. Wich i did.

22 Noiembrie sau " The Eagle has landed"

Dimineata imi dau seama ca am fost prudent fara rost, simtul meu auditiv nefiind pus in functiune noaptea. O luam spre restaurant ca sa luam micul dejun unde gasim un Alexie timid care astepta, dupa cum am vazut eu,parteneri de o cafea. Dupa ce bagam sanatos la matz, o luam inapoi spre muzeu unde se fac ultimele pregatiri si se inchid vitrinele. Cum eu eram fara treaba am despachetat cateva din blindatele lui Ovidiu si am mai povestit una-alta cu lumea. Dupa poza de grup, o iau inapoi spre Cluj cu Ahmed si din Cluj inapoi spre al meu Satmar tot cu Fany.

Cam asta ar fi. Tin sa multumesc tuturor celor prezenti pentru primirea calduroasa si atmosfera " ca-n sanul familiei" de care am avut parte si sa ne vedem la anu`!